”M: Hmmm…ce bun este ceaiul tău. Ai dizolvat bine mierea 🙂
C: Mami, ce înseamnă a dizolva?
M: Bună întrebare. Imediat ce terminăm de mâncat facem un experiment?
- Super…”
Credeți că a durat mai mult de 1 minut să termine de mâncat? Ei bine, nu. Nu știu la voi cum este, dar fiul meu când știe că are ceva interesant de făcut, imediat termină ce avea de terminat 🙂
Și uite așa am pus la cale prima activitate prezentată astăzi, și anume
Jocul solubilității
Preț de câteva minute am intrat în pielea unor savanți de renume ce urmează să desfășoare un important experiment științific.
Iată ce am adus pe masa de lucru (ai nevoie de):
– 7 pahare de sticlă sau de plastic (noi am folosit 7 pahare identice)
– o carafă cu apă
– câte puțin din următoarele substanțe: nisip, zahăr, sare, cafea măcinată, orez, miere (am adus pe masa de lucru recipientele din bucătărie, dar poți pune câte puțin din fiecare într-un recipient separat și le aduci pe masă)
– o linguriță
– 7 bucăți de hârtie sau etichete mici
– un pix sau creion
După ce toate materialele au poposit bucuroase pe masa noastră de experimente, am trecut la treabă.
Am luat un pahar și am turnat eu prima apă într-un pahar (cam 2 degete). Apoi l-am invitat pe fiul meu să toarne el în celelalte. După ce această operațiune a fost încheiată cu succes (fără accidente 🙂 ) iar carafa așezată în loc sigur pentru a nu crea probleme, am trecut la etapa următoare: introducerea substanțelor în apă.
Noi am ales să le luăm în ordinea avută pe masă, dar foarte bine puteți să creați propria voastră ordine. Este minunat să îi dați voi Copilului să se manifeste așa cum simte el/ea.
Am adăugat o linguriță rasă din prima substanță în primul pahar. Am privit cum aceasta s-a dus pe fundul paharului. Apoi am introdus lingurița în pahar și am mestecat energic preț de 30-40 de secunde.
Am lăsat să se liniștească. Între timp, l-am invitat pe fiul meu să ia o bucățică de hârtie și să scrie ce substanță am introdus (în cazul nostru a fost nisip). În cazul în care al tău Copil nu știe să scrie, îl poți ajuta tu.
Este important să scrii încet, să folosești un scris de mână cât mai caligrafic posibil și să te asiguri că el/ea este atent/ă la ceea ce faci.
După ce a/ai terminat de scris, pune hârtia/eticheta în dreptul paharului.
Continuă același proces cu celelalte substanțe, fără a te focusa pe altceva decât procesul în sine. Încearcă să îi predai treptat responsabilitatea lui/ei în ceea ce privește procesul.
Când observi că al tău Copil este încrezător în ceea ce are de făcut, te poți retrage discret. Nu este nevoie să pleci de acolo, dar nu te mai implica activ, ci mai degrabă întră în rolul de Observator. Dacă el/ea are nevoie în continuare de ajutorul tău și ți-l cere expres, te rog să îl oferi.
Fie nu a căpătat încă suficientă încredere în forțele lui,
fie își dorește mai multă conectare cu mami 🙂
După ce a/ați terminat vă întoarceți la primul pahar și observați ce s-a întâmplat. Dacă Copilul tău este mai mare va spune singur; dacă Copilul tău este mai mic, îl/o poți întreba tu: Hmm…Ce s-a întâmplat cu … (substanța)? Și purtați preț de câteva secunde o discuție din care să reiasă dacă substanța a dispărut sau dacă a „poposit„ pe fundul paharului.
Continuați același proces și pentru restul substanțelor. La miere îi puteți atrage atenția și la culoarea apei după ce mierea s-a dizolvat.
La final puteți să face ca o mică recapitulare. Dacă simțiți că este momentul puteți să îi spuneți și denumirea procesului. Iată ce am spus eu în cazul fiului meu:
”Unele substanțe cum sunt zahărul, sarea, mierea au ”dispărut” sau s-au dizolvat în apă. Acestea se numesc substanțe solubile.
Alte substanțe cum ar fi nisipul, cafeaua măcinată sau orezul au ”poposit” pe fundul paharului. Acestea se numesc substanțe insolubile. Pentru aceste substanțe, oricât de mult am mesteca ele nu dispar.”
A fost o activitate îndrăgită de fiul meu, drept dovadă că a mai reluat-o încă de două ori, singur. Eu m-am bucurat enorm în primul rând pentru că repetiția are scopul de a sedimenta informația și în al doilea rând pentru că am găsit o activitate ce i-a captat atenția și interesul, dezvoltându-i Cunoașterea privind domeniul Chimiei 🙂
Ideea celei de-a doua activități pe care vreau să v-o propun astăzi a venit într-o zi în care ai mei Copii erau revoltați că ei nu mai pot ieși în parc și nu se mai pot da în leagăn, pe tobogan și pe preferatul lor, balansoarul.
Ei bine, am ”îmbrăcat” aerul acela de mister și le-am spus:
”M: Hmmm, voi știți că există un secret în ceea ce privește balansoarul?
C (au făcut niște ochi mari): Daaa? Nu știam. Și care este acela?”
Misiune îndeplinită cu succes: le-am schimbat focusul de pe un lucru negativ care nu făcea decât să agite și mai mult spiritele și l-am mutat pe o activitate distractivă, educativă numai bună de pus în practică 🙂
Enigma Balansoarului
Această activitate îl ajută pe copil să descopere prin joacă unele din tainele Fizicii, mai exact cum funcționează gravitatea.
Ai nevoie de:
– un creion
– o riglă
– 10 monede de aceeași mărime
Pentru început pune creionul pe o masă sau orice altă suprafață dură. Așază rigla transversal peste creion (ca un balansoar). Ai grijă ca rigla să se sprijine pe creion în dreptul cifrei 6.
Apoi așază prima monedă în colțul din stânga a riglei. Invită-l pe Copilul tău să continue să așeze încă 4 monede peste cea așezată deja de tine ca într-un turn.
Apoi mutați atenția în partea din dreapta a riglei. După ce arunci o mică privire asupra riglei, așază prima monedă în dreptul cifrei 12. Invită Copilul să le așeze pe celelalte 4 peste cea așezată de tine.
Observați ceea ce s-a întâmplat 🙂 Interesant, nu-i așa? Magie sau știință? 😀
După aproximativ 1 minute de observat echilibrul, îndepărtați toate monedele și începeți să testați. Așezați monedele în puncte diferite ale riglei, combinând numărul lor.
Spre exemplu, noi am așezat 6 monede în punctul marcat cu 2 pe riglă, după care am așezat celelalte 3 monede în partea cealaltă în așa fel încât să obținem din nou echilibrul. La noi a fost în dreptul cifrei 10 de pe riglă.
Ce este important este să luați totul ca pe o joacă.
Atunci va avea și impact și va trezi interes. Nu uitați că mari cercetători au avut sute, poate mii de eșecuri până au ajuns la soluția bună 🙂
Ai mei Copii au continuat să testeze preț de câteva minute bune enigma balansoarului în timp ce eu m-am delectat cu câteva pagini dintr-o carte.
Până data viitoare, te încurajez să creezi situații de învățare și să experimentezi rolul de Observator.
Cu profundă recunoștință,
Raluca