Glosar de termeni
Adaptare: procesul prin care un copil folosește mediul în care se află pentru propria dezvoltare, devenind astfel parte a mediului;
Ciclu de activitate: atunci când copiii mici fac o activitate care-i interesează, o vor repeta de nenumărate ori, aparent fără un motiv, și se vor opri brusc, numai atunci când nevoia interioară care i-a împins spre acea activitate a fost satisfacută. Pentru a oferi posibilitatea desfășurării unor cicluri de lucru lungi și cu un grad mare de concentrare, metoda Montessori susține necesitatea unei perioade de lucru neîntrerupt de 3 ore.
Creativitate/ Imaginație: Imaginația implică formarea unui concept mental a ceea ce nu este prezent ca atare în experiența senzorială. Creativitatea reprezintă un produs al imaginației și rezultă din recombinarea mentală a ideilor imaginate în modalități noi și inventive. Ambele depind de reprezentările mentale formate prin experiența senzorială.
Controlul erorii: modul prin care activitățile Montessori oferă copilului posibilitatea imediată de verificare a rezultatului muncii sale și de evaluare a propriului progres. Acest lucru transferă controlul în mâinile celui care învață, ajutându-l pe copil să-și protejeze respectul de sine și auto-motivarea. Controlul erorii reprezintă un aspect esențial în auto-educare.
Coordonarea mișcărilor: coordonarea mișcărilor reprezintă una din realizările majore ale copilăriei timpurii. In această perioadă, ghidat de nevoile sale interioare și prin efort propriu, copilul își dezvoltă coordonarea musculară și atinge grade tot mai înalte de independență funcțională. Datorită acestor nevoi de dezvoltare, copiii sunt atrași de activități ce implică mișcare, exactitate și precizie.
De la simplu la complex: Acesta este un principiu folosit pentru succesiunea de prezentări dintr-o clasă Montessori. Mai întâi, copilului i se prezintă un concept sau o idee în forma cea mai simplă. Pe măsură ce copiii fac progrese și pot face conexiuni de o complexitate mai mare, vor fi capabili, în cele din urmă să înțeleagă informații care combină mai multe concepte.
Dezvoltarea voinței: Voința sau capacitatea de a alege în mod conștient o anumită activitate evoluează treptat un decursul primei perioade de viață și se întărește prin exercițiu. Clasa Montessori oferă copilului oportunități de alegeri zilnice, mici dar numeroase, sprijinind astfel dezvoltarea voinței și auto-controlului.
Mediu pregătit: Clasa Montessori reprezintă un mediu pregătit de către adult pentru copii. Acesta conține toate lucrurile esențiale pentru o dezvoltare optimă și nimic mai mult. Atributele mediului pregătit sunt ordinea și caracterul real, frumusețea și simplitatea. Totul este adaptat la dimensiunile copilului, astfel încât să fie încurajată funcționarea independentă a copilului. Un adult calificat și un grup de copii suficient de mare, de vârste diferite, formează elementul vital al mediului pregătit.
Mintea absorbantă: Mintea care poate absorbi rapid și fără efort cunoștințe. Maria Montessori susține că un copil are mintea absorbantă de la naștere la șase ani.
Mintea matematică: Toți copiii se nasc cu o minte matematică, adică au o înclinație spre a învăța lucruri care să le marească capacitatea de a fi punctuali și ordonați, de a observa, de a compara, și de a clasifica. Oamenii au tendința naturală de a măsura, de a raționa, de a abstractiza, de a imagina și de a crea. Cu toate acestea, aceasta parte vitală a inteligenței trebuie ajutată și direcționată pentru a se dezvolta și pentru a funcționa. Dacă matematica nu face parte din experiența copilului mic, subconștientul său nu o va accepta mai târziu.
Normalizare: Atât timp cât copilul mic are posibilitatea, în mod repetat de a avea perioade de concentrare spontană asupra unei activități pe care a ales-o, el va începe să aibă caracteristicile unei dezvoltări normale: un interes de a lucra, un atașament pentru realitatea din jur și o preferință pentru liniște și activități individuale. Copiii normalizați sunt copii mai fericiți: entuziaști, generoși și doritori să-i ajute pe ceilalți. Aceștia își aleg activitățile în mod constructiv, iar modul în care lucrează/ ilustrează nivelul lor de dezvoltare.
Porniri umane/tendințe umane: O caracteristică principală a filozofiei montessoriene o reprezintă faptul că ființele umane prezintă unele predispoziții universale, care trascend vârsta, barierele culturale și rasiale și care există de la apariția omului pe pământ si, probabil, au origini evoluționiste. „Montessori subliniazaă nevoia de a satisface aceste trăsături speciale care, de-a lungul istoriei, s-au dovedit a fi porniri ale omului” (Mario Montessori, 1966)
Vârste diferite: Una din caracteristicile metodei Montessori este faptul că, în aceeași clasă, lucrează împreună copii de vârste diferite. Gruparea pe vârste se bazează pe paliere de dezvoltare. Copiii între 3 și 6 ani sunt împreună în Casa Copiilor, cei între 6 și 9 ani urmează ciclul primar I, iar cei între 9 și 12 ani urmează ciclul primar II. Deoarece lucrul este individual, copiii progresează în ritm propriu; între vârste există mai degraba cooperare decât competiție.
Glosar preluat din „Copilul in familie”, Maria Montessori, editura Vremea