Primul beneficiu pe termen lung dar și unul din principiile de bază în educația Montessori este Libertatea.
O definiție pentru cuvântul ”libertate” oferită de DEX este următoarea: ”LIBERTÁTE, (4) libertăți, s. f. 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință” (sursa: dexonline.ro)
Cu toate acestea, această libertate este greșit înțeleasă de mulți și confudată uneori cu haosul – ”haos sn [At: N. COSTIN, ap. LET. I, 41/7 / P: ha-os / Pl: ~uri / E: fr chaos] 1 (Mit; Fiz) Stare primitivă de confuzie generală a elementelor naturii și a materiei.” (sursa: dexonline.ro)
Libertatea de care vorbim în Montessori se desfășoară în baza unor limite foarte clar stabilite de către adultul de la clasă. Copiii au libertate de mișcare, iar acest lucru generează cunoaștere dar și curiozitate. În clasele Montessori copiii se mișcă liber – mișcarea și gândirea merg mână în mână.
Libertatea de a alege: copiii sunt liberi să aleagă materialele – iau singur decizii. Actionând individual, copilul ajunge să se concentreze pe o activitate care îi stârnește interesul și are libertatea să stea în acea activitate cât simte el nevoia.
Atunci când au posibilitatea de a-și controla propriul mediu și să ia singuri decizii, copiii par să prospere, să fie mai liniștiți și mai senini.
Deși programul Montessori impune limite bine definite ale acestei libertăți, copiii Montessori au posibilitatea de a lua mult mai multe decizii decât copiii din clasele tradiționale: cu ce și cât timp să lucreze, cu cine să lucreze etc.
Al doilea beneficiu este Ordinea.
Mediul Montessori este foarte bine organizat, atât fizic (în termeni de aranjament) cât și conceptual (cum să utilizezi materialele în mod progresiv pentru a obține un maxim de informație și cunoștințe).
(sursa foto: how we montessori – Brisbane)
Această organizare riguroasă îi face pe unii oameni să devină sceptici: pare obsesivă. Cu toate acestea, studiile în psihologie sugerează că ordinea este esențială pentru un copil, în procesul de învățare și dezvoltare. Ordinea de la exterior va crea, în timp, ordine la interior – minte, liniște interioară.
Cel de-al treilea beneficiu este trezirea și dezvoltarea Interesului.
Cele mai profunde cunoștințe se acumulează și apar în contextul în care există un interes profund pentru un anumit subiect.
Interesul poate fi de natură personală: un copil manifestă un interes deosebit pentru figuri geometrice, pentru buburuze sau îl fascinează lătratul câinelui; sau poate fi situațional: un interes care se ivește atunci când mai mulți copii sunt expuși la o anumită activitate sau eveniment și un alt copil din exterior își dorește să participe.
În cadrul claselor Montessori, educatorii oferă prezentări într-o manieră care să-i inspire pe copii; informația prezentată este oferită treptat, de la simplu la complex și limitată la un anumit scop. Este esențial să se trezească interesul copilului – curiozitatea. Uneori se poate folosi și arta dramatică pentru a ridica și mai mult intensitatea.
Al patrulea beneficiu este Independența.
Educaţia Montessori oferă copiilor medii ideal amenajate și pregătite în funcţie de fiecare etapă de dezvoltare în care copilul/copii se află; acest lucru le permite să răspundă chemării interioare a ”stărilor senzitive” specifice şi le oferă libertatea să acţioneze în concordanţă cu tendinţele lor umane înnăscute.
Astfel, dacă educaţia este văzută ca o metodă de a împlini potenţialul optim al copilului pentru fiecare faţetă a personalităţii sale în devenire, acest ”mediu pregătit” oferă o fundaţie sigură şi permanentă pentru educaţie.
Mediile Montessori sunt case pentru copii. Mobilierul, vesela, materialele, totul este creat la nivelul copilului, dar și în funcție de puterea și posibilitatea lui de manipulare. Acest lucru crează sentimente de siguranță și independență.
Rolul adultului este unul de observator neutru și se estopează pentru a face loc dezvoltării armonioase a copilului.
Astfel ajungem la cel de-al cincilea beneficiu, și anume, dezvoltarea este centrată pe fiecare copil în parte – copilul este prioritar.
Copiii Montessori învaţă într-un mediu non-competitiv şi care-i susţine în permanenţă, concentrându-se pe individualitatea copilului şi pe nevoile lui specifice.
(sursa foto: Community Montessori School)
Grupele Montessori sunt mini-societăți formate din copii cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani, 3 – 6 ani (Casa dei Bambini), 6 – 9 ani și 9 – 12 ani. Astfel procesul de învățare are loc atât de la educatori, dar şi independent, sau unii de la alţii.
Cel de-al șaselea beneficiu este dezoltarea naturală a copilului.
Acest sistem atribuie copiilor anumite responsabilităţi şi îi ajută să îşi dezvolte stilul personal de acumulare a cunoştinţelor, timp în care educatorul acţionează ca un ghid care le încurajează şi le facilitează acţiunile.
Un principiu esenţial al educaţiei Montessori, este că educatorul trebuie să fie în permanenţă atent la ce face copilul şi nu invers. Educatorul este, desigur, o parte foarte importantă a acestui proces.
În cartea sa ”Descoperirea Copilului”, Maria Montessori spunea:
”Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
O ființă umană flexibilă va ști mereu să se adapteze vremurilor sale și va ști să facă alegeri în funcție de posibilitățile existente. Dar pentru a ajunge flexibil e nevoie să fii liber, independent, să te centrezi mai mult în tine, să ai o ordine a gândurilor, un interes pentru tot ce te înconjoară și nu în ultimul rând, să ai propriul stil de exprimare și acumulare a cunoștințelor.
Dacă ți-a plăcut articolul meu și vrei să afli și alte idei despre cum să crești un Copil Lider, te invit să te abonezi la articolele de pe blog cu ajutorul notificărilor.
