Nu voi vorbi despre iubirea romantică, cel puțin nu în acest articol 🙂 . Doresc să vă vorbesc despre o altă conștientizare pe care am avut-o, de data aceasta, acum mulți ani.
Este vorba despre iubirea necondiționată pe care ca mamă am simțit-o pentru copiii mei din momentul în care i-au ținut pentru prima dată la piept. Iar această iubire, o dată cu trecerea anilor, s-a transformat, fără ca măcar să realizez, într-o pasiune, într-un scop măreț.
A devenit acum o dorință arzătoare ce mă motivează în fiecare zi să continui. Cu multă răbdare, încredere și perseverență, pe zi ce trece, prinde din ce în ce mai mult contur.
Totul a început de când mi-am ținut în brațe primul copil. Auzisem că este un moment magic, dar parcă nu prea credeam asta. Până când l-am trăit efectiv. În momentul în care am ținut în brațe acel boț de om ceva s-a declanșat în mine. Am realizat că:
În brațele mele țineam simbolul dragostei infinite și tot ce îmi doream era să-l ocrotesc.
Anii au trecut, și acel omuleț a crescut. A început să mergă, apoi să alerge; a rostit primele silabe ”ma-ma” apoi primele cuvinte; astăzi deja citește stângaci și scrie cuvinte din ce în ce mai complexe.
Este minunat să vezi cum puiul tău evoluează armonios spre excelență. În plus, am descoperit la copiii mei acea curiozitate specifică de a afla lucruri noi, de a oferi ajutor fără ezitare, de a fi fascinați de tot ce îi înconjoară.
Dorința de a-l ocroti s-a mărit, devenind dorința de a-l ocroti și de a-i oferi tot ce este potrivit pentru el în ceea ce privește educația. Îmi doream ca ambii mei copii să se dezvolte armonios atât din punct de vedere emoțional, intelectual cât și social și fizic.
Dezvoltarea personală m-a pasionat cu mult înainte de a deveni mămică, doar că de atunci, aceasta pasiune a luat o artă turnură – mi-am dorit să devin un model demn de urmat pentru copiii mei.
Recunosc că în fiecare zi lucrez la acest lucru, și știu că mai sunt câteva aspecte ce pot fi îmbunătățite, doar că am putut vedea și rezultate – persoane care îmi admiră copiii pentru bunul șimț de care dau dovadă, creativitate sau excelență intelectuală. Iar aceste lucruri nu pot decât să mă bucure și să îmi dea forța să merg mai departe.
Am citit acum ceva timp un proverb african care spunea:
”Dacă vrei să ajungi repede, mergi singur. Dacă vrei să ajungi departe, mergeți împreună.”
Eu îmi doresc să ajung departe – mai exact îmi doresc ca atunci când nu voi mai fi în această lume, să le las copiilor, nepoților, o lume mai bună. O lume în care să le facă plăcere să trăiască, să o aprecieze și să o ocrotească. Așa că anul trecut, am luat decizia de a duce această pasiune a mea pentru educație și această bucurie de a lucra cu copiii la un alt nivel. Am decis să înființez o grădiniță Montessori ce își va deschide porțile în toamna acestui an.
Îmi doresc ca tot mai mulți copiii să aibă parte de o educație cât mai bună, orientată pe nevoile lor de dezvoltare, dar și de înțelegere, susținere și iubire. Viziunea mea este de a construi un mediu fertil, propice pentru creșterea și împlinirea fiecărui copil pentru a putea crea o societate cu valori sănătoase.
Prin programul oferit în cadrul grădiniței, folosind pedagogia Montessori, vom urmări dezvoltarea emoțională, intelectuală, fizică și socială a Copilului. Ne dorim să punem bazele dezvoltării unui adult independent, echilibrat și încrezător în forțele proprii.
Alături de părinti, dar și de cei care vor lucra în grădiniță, îmi doresc să pregătim copiii pentru a se adapta viitorului – un viitor care nu va fi așa cum ni-l imaginăm noi acum.
Despre pasiunea pentru educație și pentru copiii vom putea vorbi mai multe la următorul nostru eveniment ce va avea loc pe data de 28 Martie 2019, între orele 17:00 – 19:30. Vom avea alături de noi o invitată specială.
Curând vom reveni cu mai multe detalii. Până atunci, trece în calendar data pentru a nu rata evenimentul.
Dacă ți-a plăcut articolul meu și vrei să afli și alte idei despre cum să devii un Părinte Conștient, te invit să te abonezi la articolele de pe blog cu ajutorul notificărilor.