Planul de educație
Drumul către un adult împlinit și independent 
Educaţia Montessori se fundamentează pe auto-construirea continuă a Copilului. Deşi şcolile Montessori sunt împărţite în clase de vârste multiple (copilăria mică (0-3 ani), preşcolari (3-6 ani), ciclu primar (6- 12 ani) şi secundar (12-18 ani), mediile pregătite introduc serii neîntrerupte de etape de învăţare, un continuum.
Fiecare din mediile pregătite descris mai jos va reflecta caracteristicile de învăţare naturale ale copilului în fiecare etapă de dezvoltare.
Educaţia Montessori pentru copiii de vârste între 0-12 ani este răspândită în întreaga lume. Recent, a început un efort concertat pentru dezvoltarea programului secundar pentru vârstele 12-18.
Copilăria mică (0-3 ani)
Pentru copiii sub 3 ani, există câteva medii Montessori care oferă o largă varietate de opţiuni şi oportunităţi pentru implicare din partea părinţilor. Creat special pentru părinţii care nu lucrează, Nido este un mediu pregătit pentru copiii de la 2 sau 3 luni până când merg bine în două picioare.
Clasa Părinte-Copil oferă un mediu în care părinţii şi copiii interacţionează alături de un adult cu pregătire Montessori care foloseşte mediul pentru a le facilita interacţiunea. Persoanele care îi îngrijesc sunt învăţate cum să observe ce fac bebeluşii lor pentru a şti ce să le ofere.
După ce încep să meargă, copiii se alătură grupului celor peste 1 an, unde le sunt cultivate coordonare motorie primară, independenţa şi limbajul. Mai degrabă decât o clasă, reprezintă un mediu de cultivare unde copii foarte mici experimentează primul lor contact structurat cu alţi copii. Copiii se angajează în activităţile practice ale vieţii de zi cum ar fi împăturirea, pregătirea unei gustări, spălatul sau măturatul; explorează o arie de limbaj, precum obiecte în miniatură, carduri care denumesc anumite cuvinte şi cărţi; şi participă la pictură, cântat şi alte experienţe artistice.
Casa Copiilor (3-6 ani)
Clasa preşcolară Montessori este o ‘sufragerie’ pentru copii. Copiii îşi aleg activităţile dintre materialele auto-corectoare care se află pe rafturile deschise ce permit copiilor să înveţe prin propriile simţuri. Mediul preşcolar unifică funcţionarea psiho-socială, fizică şi academică a copilului. Sarcina sa importantă este de a oferi copiilor o fundaţie generală, timpurie care include o atitudine pozitivă vizavi de şcoală, încredere interioară şi un simţ al ordinii, mândrie pentru mediul fizic, curiozitate permanentă, obiceiul de a se concentra, obiceiuri precum a avea iniţiativă şi a insista, abilitatea de a lua decizii, auto-disciplină şi un simţ al responsabilităţii faţă de ceilalţi membri ai clasei, şcolii şi comunităţii.
Această fundaţie le va permite să dobândească cunoştinţe şi aptitudini mai specializate pe parcursul carierei lor şcolare.
Educaţia primară (6-12 ani)
Ca şi în perioada preşcolară, materialele Montessori din clasa primară reprezintă o cale de a atinge un scop – și anume, de a stimula imaginaţia, sprijini gândirea abstractă, genera o imagine de ansamblu asupra sarcinii şi scopului omului.
Copilul lucrează în cadrul unui sistem filozofic, punând întrebări despre originile universului, natura vieţii, oameni şi diferenţele dintre ei, şi aşa mai departe. Bazându-se pe fapte, studiile interdisciplinare combină elementele de bază – cititul, scrisul şi aritmetica cu geologia, biologia şi antropologia în studiul istoriei naturale şi ecologiei lumii. Programul este alcătuit din narațiuni care leagă și oferă o perspectivă plină de inspiraţie asupra universului şi locului oamenilor în el.
Aceste narațiuni sau ‘Mari lecții’ acoperă istoria universului de la originile sistemului solar, pământului și formelor de viață la apariția culturilor umane și nașterea civilizației.
Ajutat de diagrame impresioniste, linii ale timpului şi, în unele cazuri, experimente ştiinţifice, copilul studiază în detaliu ‘Marile lecţii’ iar acest lucru conduce la venerație și respect pentru întreaga cunoaștere.
Sunt integrate studiile nu numai în ce priveşte materiile dar şi în ce priveşte învăţarea morală, având drept rezultat apreciere şi respect pentru viaţă, empatie morală şi o credinţă fundamentală în progres, contribuţia individului, universalitatea condiţiei umane şi sensul adevăratei dreptăţi.
Se pune accent pe cercetare şi studiu aprofundat folosind sursele primare şi secundare (fără manuale sau foi de lucru) precum şi alte materiale. Acest lucru presupune că copiii îşi vor planifica propriile lor ‘deplasări’ pentru a folosi resursele comunităţii dincolo de cei patru pereţi ai clasei.
Adulţii formaţi Montessori care conduc programul sunt ‘generalişti luminaţi’, ghizi care pot integra predarea tuturor materiilor nu ca discipline izolate ci ca părţi ale unei întregi tradiţii intelectuale.
Educaţia secundară (12-18 ani)
Programul pentru adolescenţi se centrează pe participare economică reală la societate. Până la această vârstă, copilul a experimentat numai societăţile mediate ale Casei Copiilor şi ale mediilor primare dar, o dată ce copilul atinge adolescenţa, este important, pentru a se defini pe sine si locul său în lume, să contribuie la comunitatea sa. Învăţarea are la bază un proiect – o fermă sau alt business mic – care oferă adolescentului oportunitatea de a explora cum funcţionează societatea în realitate. Activitatea mentală şi fizică sunt legate iar domeniile de cunoaştere culturală – în mod tradiţional separate în ‘materii’ abstracte – sunt integrate şi legate de experienţe din lumea reală. Tânărul adolescent (12-15 ani) parcurge schimbări fizice şi emoţionale profunde şi, în această perioadă vulnerabilă, are nevoie să fie îngrijit.
În cadrul programului Montessori i se oferă timpul şi spaţiul de a înţelege schimbările pe care le experimentează fără să existe presiunea testelor şi examenelor. Acestea pot veni în anii secundari ‘mai mari’ (15- 18) când individul se simte mai sigur pe sine.